Scoala Gimnaziala
"Ioan Ciurea" Falticeni

     Istoricul şcolii

     La data de 15 septembrie 1986, a avut loc deschiderea oficială a  Şcolii Generale nr. 6  din Fălticeni. Evenimentul a fost consemnat în presa locală, (ziarul “Zori Noi”) şi în presa centrală pentru copii (revista “Cutezătorii”). Inaugurarea şcolii a fost la data de 4 decembrie 1986, la eveniment participând oficialităţile vremii: inspectorul general al inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava, Gh. Gafencu, prim-secretarul Cosiliului Judeţean Suceava, Traian Gîrba, prim-secretarul Cosiliului Popular Fălticeni, Costică Arteni, vicepreşedintele Consiliului Popular, Gh. Vîrlan. Director al şcolii a fost numit profesorul Mircea Vrînceanu. Şcoala se înalţă pe strada 13 Decembrie nr. 13, pe locul în care s-a aflat casa învăţătoarei Dora Lozneanu. Efectivele de  elevi s-au format prin transfer de la celelalte şcoli din oraş, care erau supraaglomerate, iar  din anul şcolar 1987-1988 s-au înscris copii  din cartierul în care funcţiona şcoala. In anul şcolar 1986-1987, erau înscrişi 226 de preşcolari, 356  la ciclul primar şi 223 de elevi la ciclul gimnazial. Aceştia erau îndrumaţi de 27 de cadre didactice. Intre anii 1995-1999, numărul anual al elevilor a crescut la aproximativ 1600 şi activau 74 de cadre didactice. După 2000, s-au simţit efectele scăderii natalităţii şi ale migraţiei populaţiei către alte zone. Din 4 iunie 2004, şcoala a primit numele academicianului Ioan Ciurea, descendent al cunoscutei familii fălticenene Ciurea.  
 
                                         Pliantul de prezentare a școlii - 2014
     
                              Clic pentru a asculta Imnul școlii
 
        

   Patronul spiritual al școlii noastre - Ioan Ciurea

   Ioan Ciurea s-a născut la 26 aprilie 1878 în oraşul Fălticeni. A terminat cursurile primare şi secundare în oraşul natal,  iar din 1896 până în 1901 a urmat cursurile Şcolii Superioare de Medicină Veterinară din Bucureşti.

   În 1902, a obţinut titlul de medic veterinar, iar în 1905, în urma unui concurs, este numit la Piatra Neamţ, unde îşi începe munca de cercetare. În 1910, a plecat la studii în Germania,  la Berlin şi Koenigsberg, avându-i ca profesori pe  Ostertag şi Max Braun. 

  În 1919, Ioan Ciurea a înfiinţat Catedra de Parazitologie şi inspecţia alimentelor la Facultatea de Medicină Veterinară din Bucureşti, ocupând prin concurs postul de conferenţiar, apoi din 1922 pe cel de profesor universitar. În acelaşi timp, a pus bazele primului Laborator  de cercetări experimentale pentru studiul viermilor care, în  stare larvară, se găsesc la  peşti,  iar în stare adultă  la  om, mamifere şi păsări. Aici a întemeiat  unul dintre cele mai înzestrate muzee de ihtiologie din  ţară,  colaborând aproape trei decenii cu Grigore Antipa, întemeietorul Muzeului Naţional de Ştiinţe ale Naturii din Bucureşti. 

    În perioada 1905-1919, a publicat peste 30 de lucrări, aprofundând studiul peştilor ca gazdă intermediară pentru trematode, ceea ce îl consacră în lumea cercetărilor. Lucrările publicate de profesorul Ciurea în Revista de Medicină Tropicală şi Parazitologie din Liverpool (Anglia) au fost recenzate în toată lumea. Este solicitat de numeroşi profesori din Europa şi Asia pentru  consultări în diverse probleme  de  parazitologie. A fost autorul a sute de lucrări de specialitate, a colaborat şi a făcut schimb de publicaţii, de preparate şi de lucrări ştiinţifice cu diferiţi  biologi  şi  parazitologi din lume,  contemporani cu el. În anul 1922 este ales membru al Societăţii de Helmintologie din Washington.  

    În 1927, devine membru corespondent al Academiei Române, iar  doi ani mai  târziu, în 1929, este ales membru titular al Academiei de Medicină din România. Un an mai târziu, la Congresul de la Padova, este ales membru permanent în Comitetul Internaţional de Parazitologie.  

    În 1933, devine membru titular al Academiei din Halle, în locul rămas vacant  prin moartea profesorului Gheorghe  Marinescu. De asemenea,  a fost mulţi ani preşedintele Societăţii de Biologie din Paris, filiala Bucureşti.

    S-a  sfârşit în anul 1944, lăsând în urmă rezultatele unor cercetări laborioase, încât şi astăzi medicina veterinară (în mod special, parazitologia) foloseşte descoperirile profesorului academician Ioan Ciurea.

      Dotarea şcolii noastre în prezent

        Şcoala noastră dispune de:

    a) 19 săli de clasă şi cabinete şcolare;

    b) 1 sală de gimnastică dotată cu aparate fitness performante;

   c) 4 laboratoare în care pot fi utilizate 36 de calculatoare conectate la Internet;

    d) 1 teren sportiv.

   

Filmulete recente

778 views - 0 comments
1033 views - 0 comments
1038 views - 0 comments
1164 views - 0 comments